Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat cu titlu definitiv, miercuri, că Ministerul Tineretului şi Sportului a încălcat legea atunci când a refuzat finanţarea Federaţiei Române de Tenis în anul 2018, informează FR Tenis.
Citește și
Refuzul finanţării pentru întregul an 2018 a fost întemeiat de minister pe susţinerea că la Adunarea Generală n-ar avea drept de vot decât membrii înscrişi în Registrul Federaţiilor, o teorie de altfel îndelung şi agresiv repetată de un club contestatar de profesie al actelor federaţiei, precizează FR Tenis.
Încă o dată, această susţinere este evidenţiată ca greşită şi abuzivă de instanţa supremă, care a respins atât recursul MS, cât şi recursul ACS Pamira, adaugă forul: "Respinge recursurile declarate de recurentul-pârât Ministerul Tineretului şi Sportului şi de recurenta-intervenientă Asociaţia Clubul Sportiv „Tenis Club Pamira" împotriva sentinţei nr.381 din 20 octombrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal - veche, ca nefondate. Definitivă."
Această decizie judecătorească definitivă este cu atât mai relevantă cu cât vine exact în apropierea Adunării Generale de alegeri, la care au fost convocaţi toţi membrii afiliaţi ai Federaţiei.
“De altfel, caracterul nefondat şi abuziv al afirmaţiilor ACS Pamira, preluate de Ministerul Sportului în actele sale de refuz al finanţării, a mai fost arătat de Înalta Curte atunci când a constatatat că (şi) sistarea finanţării pentru anul 2017 a fost un abuz”, precizează federaţia.
În acest sens, motivarea Deciziei civile nr. 5211/2.11.2021 a instanţei supreme a arătat următoarele:
"Astfel, este de necontestat faptul că, din economia dispoziţiilor OG nr.26/2000, rezultă că în actele constitutive ale asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor sunt cuprinse menţiuni obligatorii referitoare la datele de identificare a membrilor asociaţi, fondatorilor, respectiv a membrilor iniţiali, care îşi exprimă acordul de voinţă pentru înfiinţarea asociaţiei, fundaţiei sau federaţiei.
Nimic nu-i împiedică pe aceşti membri iniţiali să prevadă în cuprinsul actului constitutiv interdicţia de afiliere de noi asociaţi/membri sau, dimpotrivă, posibilitatea afilierii ulterioare.
În speţă, această din urmă posibilitate a fost prevăzută în actul constitutiv al recurentei reclamante, care face referire expresă la afilierea de noi membri în baza voinţei asociaţilor, materializată printr-o hotărâre a Adunării Generale a acestora, iar nu prin modificarea actului constitutiv."
"De altfel, motivarea primei instanţe contrazice şi jurisprudenţa secţiei de contencios administrativ a instanţei supreme, în care - în analizarea legalităţii actelor administrative emise în materie de finanţare a federaţiilor sportive de către Ministerul Tineretului şi Sportului - s-a statuat în mod repetat că afilierea de noi membri nu reprezintă o modificare a prevederilor actului constitutiv", conchide federaţia.
