2025 a fost anul în care sportul mondial a rămas mai sărac, numeroase legende încetând din viaţă. Au murit Emeric Ienei, Mihai Leu, Agnes Keleti, Felix Baumgartner şi George Foreman.
Citește și
Ne-au părăsit şi celebrii Boris Spasski, Eddie Jordan, Diogo Jota, Jorge Costa, Nikola Pilic şi Hulk Hogan.
În România, pe lângă “lordul” şi campionul Leu, ne-au părăsit Cornel Oţelea, Petre Brănişteanu, Calistrat Cuţov şi Felicia Ţilea Moldovan.
DECESELE DIN SPORT DIN 2025
2 IANUARIE - AGNES KELETI, CEA MAI ÎN VÂRSTĂ CAMPIOANĂ OLIMPICĂ DIN LUME
Gimnasta maghiară Agnes Keleti a murit la vârsta de 103 ani, după o viaţă de exod marcată de trauma Shoah. Ea a murit într-un spital din Budapesta.
De cinci ori medaliată cu aur la Jocurile Olimpice, cu o carieră excepţională, această sportivă neobosită, născută la 9 ianuarie 1921, a avut o viaţă extraordinară. A câştigat în total zece medalii olimpice, dintre care cinci de aur la Jocurile Olimpice de la Helsinki (1952) şi Melbourne (1956), toate după vârsta de 30 de ani. Ungaria se afla atunci în spatele Cortinei de Fier, sub control sovietic. ”Am făcut sport nu pentru că mă făcea să mă simt bine, ci pentru a vedea lumea”, declara ea pentru AFP în 2016.
Agnes Keleti s-a născut la Budapesta sub numele Agnes Klein, înainte de a-şi lua un nume de familie cu sonoritate maghiară. Chemată în echipa naţională în 1939, ea a fost în scurt timp exclusă din toate activităţile sportive din cauza originilor sale evreieşti.
După ce Ungaria a fost ocupată de cel de-al Treilea Reich în martie 1944, ea a scăpat de deportare obţinând documente false şi asumându-şi identitatea unei tinere creştine, în schimbul tuturor bunurilor sale. În timp ce se ascundea la ţară, lucra ca menajeră, dar se antrena în secret pe malurile Dunării atunci când avea puţin timp liber.
Tatăl ei şi mai mulţi membri ai familiei sale au fost deportaţi şi exterminaţi la Auschwitz, în timp ce mama şi sora ei au fost salvate de diplomatul suedez Raoul Wallenberg. La fel ca mulţi alţi sportivi maghiari, Agnes Keleti nu s-a întors acasă după Jocurile Olimpice de la Melbourne din 1956, care au avut loc la câteva săptămâni după eşecul revoltei antisovietice din Ungaria, şi s-a stabilit în Israel.
Ea s-a întors definitiv în Ungaria doar în 2015.
4 IANUARIE – S-A SINUCIS FOTBALISTUL URUGUAYAN MATHIAS ACUNA
Mathias Acuña, care a jucat pentru clubul ecuadorian de primă divizie Mushuc Runa, a murit la vârsta de 32 de ani. El s-a sinucis.
Acuña era în Ecuador de la mijlocul anului trecut, sosit de la clubul grec Lamia, şi urma să joace în Copa Sudamericana în 2025. În ţara sa natală, el a jucat pentru cluburi precum CA Fénix şi Montevideo Wanderers.
În decembrie, jucătorul a postat pe reţelele de socializare că justiţia uruguayană i-a ordonat să poarte o brăţară electronică în timp ce era anchetat pentru că şi-ar fi abuzat fosta iubită.
9 IANUARIE – MARIUS CIUGARIN, FOST FOTBALIST AL STELEI ŞI AL SPORTULUI STUDENŢESC
Marius Ciugarin, fost fotbalist al echipelor Steaua şi Sportul Studenţesc, a încetat din viaţă, la vârsta de 75 de ani
Născut la 20 noiembrie 1949, Marius Ciugarin a evoluat de-a lungul carierei pentru Steaua, cu care a câştigat două Cupe ale României, FC Braşov, Sportul Studenţesc, Progresul, FC Dordrecht (Olanda), Makedonikos (Grecia) şi New York Croatia.
18 IANUARIE - FOSTUL INTERNAŢIONAL NICOLAE OAIDĂ
Fostul internaţional Nicolae Oaidă a murit la vârsta de 91 de ani.
Maestru al sportului, Nicolae Oaidă (n. 9 aprilie 1933) a jucat cea mai mare parte a carierei la Progresul, formaţie cu care a şi câştigat Cupa României în sezonul 1959-1960. Înainte, ca junior, a evoluat la Steagul Roşu Braşov şi Locomotiva Braşov, pentru ca apoi să joace la Dinamo Braşov şi Dinamo Bacău, înaintea trecerii sale, în 1957, la Progresul. Fostul atacant are peste 200 de meciuri şi 79 de goluri în prima ligă din România.
Nicolae Oaidă a îmbrăcat şi tricoul echipei naţionale a României, pentru care a evoluat în 7 partide, reuşind să înscrie şi un gol.
Activitatea de antrenor şi-a început-o la Flacăra Roşie Bucureşti, în Divizia C (1969-1970). Din 1971, timp de doi ani, a fost angajatul Federaţiei Libiene de Fotbal, ca antrenor al echipei naţionale şi al formaţiei de club Ahly Bengazi.
La reîntoarcerea în ţară a antrenat mai multe divizionare: Mureşul Deva, Viitorul Vaslui, Progresul Bucureşti, Tractorul Braşov, Jiul Petroşani, Autobuzul Bucureşti. A antrenat, de asemenea, în Maroc, Egipt şi Liban.
Ulterior a activat şi ca observator federal şi membru al comisiilor jurisdicţionale FRF.
22 IANUARIE - CORNEL OŢELEA, SINGURUL HANDBALIST ROMÂN CARE A CÂŞTIGAT DE TREI ORI TITLUL MONDIAL
Cornel Oţelea, singurul handbalist român care a câştigat de trei ori titlul mondial, s-a stins din viaţă la vârsta de 84 de ani.
Carieră impresionantă şi amprentă inimitabilă în handbalul românesc
Oţelea e singurul handbalist român care a câştigat de trei ori titlul mondial cu echipa României: 1961, 1964 şi 1970. În palmaresul său figurează alte două medalii mondiale, argint (1959) şi bronz (1967). A cucerit Cupa Campionilor Europeni cu Steaua ca jucător în 1968 şi, apoi, ca antrenor, în 1977. Are 15 titluri de campion naţional la handbal cu echipa clubului militar, 5 ca jucător, 10 ca antrenor. Cu el antrenor naţionala masculină de handbal a României a câştigat ultima medalie mondială, bronz în 1990.
General al Armatei Române, Cornel Oţelea a fost comandantul CSA Steaua în două mandate, 1983-1984 şi 1991-1997.
Timp de 11 ani, generalul Cornel Oţelea a fost preşedintele Comisiei Tehnice Olimpice, între 1997 -2008, perioadă în care sportivii români au câştigat cele mai multe medalii olimpice după Revoluţie, la JO Syney 2000, JO Atena 2004 şi JO Beijing 2008.
24 IANUARIE - LEGENDARUL FOTBALIST GREC MIMIS DOMAZOS
Legendarul mijlocaş ofensiv grec Dimitris „Mimis” Domazos, supranumit „Generalul”, a încetat din viaţă la vârsta de 83 de ani.
Considerat a fi unul dintre cei mai buni jucători din istoria fotbalului grec, Domazos şi-a petrecut 20 de ani din carieră la Panathinaikos, fiind căpitanul echipei timp de 13 sezoane. Domazos a câştigat nouă titluri de campion şi trei Cupe ale Greciei în timpul primei sale perioade de 19 ani la Panathinaikos şi a ghidat clubul spre prima şi singura sa finală a Cupei Europene în 1971, pe care a pierdut-o cu 0-2 în faţa lui Rinus Michels şi a strălucitorului Ajax al lui Johan Cruyff pe Wembley.
El a adăugat un al 10-lea titlu de campion într-un singur sezon la AEK Atena, înainte de a reveni la Panathinaikos şi de a se retrage în 1980. Cunoscut pentru jocul său excelent, leadership-ul său puternic şi IQ-ul său fotbalistic, „Generalul” a format un duo ofensiv emblematic cu atacantul Antonis Antoniadis în anii 1970.
Domazos deţine încă recordul pentru cele mai multe apariţii în prima divizie a Greciei, cu 538, şi a marcat 141 de goluri de-a lungul carierei sale.
Pe scena internaţională, el a fost selecţionat de 50 de ori în echipa Greciei, marcând patru goluri.
29 IANUARIE - EVGENIA ŞIŞKOVA ŞI VADIM NAUMOV, CAMPIONI MONDIALI ÎN ANII ’90 LA PATINAJ ARTISTIC
Antrenorii ruşi de patinaj artistic Evgenia Şişkova şi Vadim Naumov, foşti campioni mondiali, se aflau la bordul unui American Airlines care s-a prăbuşit în râul Potomac, la Washington.
Şişkova şi Naumov, care erau căsătoriţi, au câştigat titlul de campioni mondiali la perechi, în 1994, şi locuiau cel puţin din 1998 în Statele Unite, unde antrenau tineri patinatori.
27 FEBRUARIE - LEGENDARUL ŞAHIST BORIS SPASSKI
Marele maestru rus al şahului Boris Spasski a încetat din viaţă la vârsta de 88 de ani.
Spasski, care a obţinut cetăţenia franceză în 1978, a fost al 10-lea campion mondial la şah, deţinând titlul în perioada 1969-1972, când l-a pierdut în faţa americanului Bobby Fischer, la Reykjavik, într-o competiţie supranumită ulterior "meciul secolului".
În timpul acelui meci din plin Război Rece, pe care l-a pierdut 12,5-8,5, în ciuda faptului că a câştigat primele două runde, Spasski a dat dovadă de o mare sportivitate, aplaudându-l pe Fischer după ce a pierdut a şasea rundă.
Spasski era cel mai în vârstă campion mondial de şah în viaţă.
Spasski a reprezentat Franţa la trei olimpiade de şah, în 1984, 1986 şi 1988, şi a fost văzut jucând în Jardin du Luxembourg din Paris în anii 1990. Spasski, a cărui sănătate s-a deteriorat la începutul anilor 2000, a dispărut din Paris în august 2012, înainte de a apărea din nou la Moscova în octombrie acelaşi an.
28 FEBRUARIE - FOSTUL MARE BASCHETBALIST PETRE BRĂNIŞTEANU
Fostul mare baschetbalist Petre Brănişteanu a încetat din viaţă la vârsta de 66 de ani.
A jucat la Steaua între 1978 şi 1991, cucerind de 10 ori titlul naţional.
Brănişteanu a îmbrăcat tricoul naţionalei României de peste 400 de ori, la toate categoriile de vârstă, şi a jucat cu reprezentativa de seniori la două turnee finale ale Campionatului European.
În lumea baschetului a mai activat ca antrenor la CSU Ploieşti şi Rompetrol Bucureşti. De asemenea, a fost manager la CSM Bucureşti. În plus, el a activat în cadrul Federaţiei Române de Baschet.
3 MARTIE - FOSTA ATLETĂ FELICIA ŢILEA MOLDOVAN
Fosta atletă Felicia Ţilea Moldovan, de 12 ori campioană naţională la aruncarea suliţei, a murit la 57 de ani.
De-a lungul carierei, a adunat 33 de selecţii în echipa naţională, dintre care 4 la Jocurile Olimpice, 7 la Campionatele mondiale în aer liber, 5 la Campionatele europene în aer liber.
Ea a fost medaliată cu argint la Mondialele din 1995. A fost de 12 ori campioană naţională la aruncarea suliţei şi a stabilit 5 recorduri naţionale.
Felicia Ţilea Moldovan a fost Maestră a sportului (1989), Maestră emerită a sportului (1995) şi distinsă cu Ordinul „Meritul Sportiv / clasa a III - a” (2004).
8 MARTIE - ELLA ZELLER CONSTANTINESCU, FIGURĂ EMBLEMATICĂ A TENISULUI DE MASĂ
A încetat din viaţă o mare campioană a tenisului de masă, Ella Zeller Constantinescu, la vârsta de 91 de ani.
Născută la 26 noiembrie 1933, în Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin, Ella Zeller-Constantinescu a avut o carieră strălucită în tenisul de masă, obţinând numeroase titluri mondiale şi europene. A fost inclusă în “Hall of Fame” al Federaţiei Internaţionale de Tenis de Masă în 1995 şi a contribuit semnificativ la dezvoltarea acestui sport, atât ca jucătoare, cât şi ca antrenoare şi oficială.
Constantinescu a strălucit prin multiplele sale victorii la Campionatele Mondiale: medalii de aur la Tokyo în 1956 pentru dublu şi echipă, şi la Utrecht în 1955, tot la dublu şi echipă. A demonstrat un talent excepţional şi la Campionatele Europene, unde a cucerit aurul în proba de dublu la Budapesta în 1958.
19 MARTIE – FOSTUL JUCĂTOR ŞI ANTRENOR VASILE SIMIONAŞ
A murit Vasile Simionaş, considerat o legendă a fotbalului ieşean. El avea 74 de ani.
Simionaş este considerat unul dintre cei mai importanţi jucători din istoria echipei Politehnica Iaşi, pentru care a jucat 370 de meciuri în campionat, de-a lungul a 15 ani de carieră. A făcut parte din echipa de aur a Politehnicii, alături de Mihai Romilă şi Gabriel Simionov, cei trei formând o puternică linie de mijloc.
După încheierea carierei de fotbalist, Simionaş a trecut la antrenorat şi a făcut performanţă la conducerea echipei Oţelul Galaţi, în anii 1990, devenind unul dintre cei mai importanţi antrenori din istoria echipei. După anul 2005, Simionaş a devenit observator al Federaţiei Române de Fotbal. În 2013, pentru o scurtă perioadă, a revenit la meseria de antrenor, conducând pe CSM Paşcani.
19 MARTIE - FOSTUL INTERNAŢIONAL MUNTENEGREAN ANDRIJA DELIBASIC
Fostul internaţional muntenegrean Andrija Delibasic, în vârstă de 43 de ani, a încetat din viaţă din cauza unui cancer cerebral cu care se lupta de doi ani.
Fostul atacant, care a jucat între altele pentru Mallorca, Real Sociedad şi Benfica, s-a retras din activitatea de fotbalist profesionist în 2015. El a câştigat două titluri de campion al Serbiei cu Partizan Belgrad şi a jucat un rol în triumful echipei Benfica în campionatul Portugaliei în 2005.
De asemenea, a fost selecţionat de 21 de ori pentru echipa naţională a Muntenegrului.
După încheierea carierei de fotbalist, Delibasic a fost antrenor la Mornar din 2021 până în 2023.
19 MARTIE - FOSTUL MARE BOXER CALISTRAT CUŢOV, MEDALIAT OLIMPIC ÎN 1968
Născut în 10 octombrie 1948 la Smârdanul Nou (judeţul Tulcea), Cuţov a fost găsit decedat în apartamentul său din apropierea Clubului Sportiv Dinamo, unde locuia singur.
Calistrat Cuţov a fost unul dintre boxerii de legendă ai clubului Dinamo şi ai României. Şi-a început cariera la Clubul PAL Brăila, cu antrenorul Gheorghe Bobinaru, însă consacrarea a venit odată cu trecerea la Dinamo, în 1966.
Palmaresul său cuprinde un bronz la Jocurile Olimpice din 1968 şi trei medalii la Campionatele Europene: aur în 1969, argint în 1971 şi bronz în 1977. După cariera de sportiv, Calistrat Cuţov a continuat în cadrul secţiei de box a CS Dinamo ca antrenor.
20 MARTIE - EDDIE JORDAN, FOSTUL PATRON AL ECHIPEI CARE L-A LANSAT PE MICHAEL SCHUMACHER
Eddie Jordan, fostul şef al echipei Jordan Grand Prix care l-a lansat pe Michael Schumacher în Formula 1 la începutul anilor 1990, a murit la vârsta de 76 de ani din cauza unui cancer de prostată.
Eddie Jordan a fondat echipa Jordan F1 în 1991, iar unul dintre primii săi piloţi a fost debutantul Michael Schumacher la Marele Premiu al Belgiei din 1991. Echipa a luat parte la 250 de Mari Premii până când a fost vândută la sfârşitul anului 2005.
Eddie Jordan, care devenise consultant media, anunţase el însuşi în decembrie anul trecut că suferă de cancer la prostată, care a făcut metastaze în alte părţi ale corpului.
21 MARTIE - LEGENDA BOXULUI GEORGE FOREMAN
Legenda boxului la categoria grea, George Foreman, a murit la vârsta de 76 de ani.
Cunoscut sub numele de "Big George" în ring, americanul şi-a construit una dintre cele mai remarcabile şi durabile cariere în acest sport, câştigând aurul olimpic în 1968 şi revendicând de două ori titlul mondial la categoria grea, la un interval de 21 de ani - a doua oară devenind cel mai în vârstă campion din istorie, la 45 de ani.
El şi-a pierdut primul titlu în faţa lui Muhammad Ali în celebrul meci "Rumble in the Jungle" din 1974. Totuşi, cariera profesională a lui Foreman a cuprins un total uluitor de 76 de victorii, inclusiv 68 prin knockout, aproape dublu faţă de Ali.
S-a retras din sport în 1997.
8 APRILIE - MANGA, PORTARUL FĂRĂ MĂNUŞI
Fostul portar Manga, care a fost titular cu Brazilia la Cupa Mondială din 1966 şi s-a remarcat pentru că juca fără mănuşi, a murit la vârsta de 87 de ani, la Rio de Janeiro.
Născut în 1937 la Recife, în nord-estul statului Pernambuco, cel poreclit Manga şi-a început cariera la Sport, unul dintre cele mai mari cluburi din regiune. La Botafogo a devenit însă o legendă, rămânând până astăzi al patrulea jucător care a jucat cele mai multe meciuri pentru club, cu 442 de apariţii între 1959 şi 1968.
A câştigat de patru ori campionatul statului Rio (1961, 1962, 1967, 1968) şi, în perioada petrecută la club, i-a văzut pe Garrincha, Didi, Gerson şi Jairzinho venind şi plecând, toţi aceştia, spre deosebire de el, ajungând campioni mondiali cu Seleçao.
Cu echipa naţională, Manga a jucat doar la Cupa Mondială din 1966 din Anglia. Brazilia, dublă campioană la acea vreme, a fost eliminată în primul tur, înainte de a ridica trofeul pentru a treia oară patru ani mai târziu, în Mexic.
După perioada petrecută la Botafogo, portarul brazilian a strălucit şi la Nacional de Montevidéo, cu care a câştigat Copa Libertadores şi Cupa Intercontinentală în 1971.
De două ori campion al Braziliei cu Internacional de Porto Alegre (1975 şi 1976), Manga şi-a încheiat cariera la vârsta de 45 de ani în Ecuador, la Barcelona de Guayaquil.
10 APRILIE - LEO BEENHAKKER, FOST ANTRENOR AL ECHIPEI REAL MADRID
Fostul tehnician olandez Leo Beenhakker a decedat la vârsta de 82 de ani.
Leo Beenhakker s-a stins din viaţă la şapte ani după ce s-a retras din activitate, ultimul său angajament fiind consemnat în sezonul 2017-2018, la Sparta Rotterdam, unde era consultant tehnic.
În cariera sa de tehnician, Leo Beenhakker a condus echipe precum Ajax Amsterdam, Real Madrid, Feyenoord Rotterdam sau Real Zaragoza, dar şi echipele naţionale ale Olandei, Arabiei Saudite, Poloniei şi cea din Trinidad-Tobago.
Beenhakker a condus Real Madrid la cucerirea a trei titluri de campion, o Cupă a Spaniei şi două Supercupe.
16 APRILIE - AARON BOUPENDZA, FOST FOTBALIST AL ECHIPEI RAPID
Fotbalistul Aaron Boupendza, care a fost legitimat la FC Rapid câteva luni, până la 30 ianuarie, a încetat din viaţă la vârsta de 28 de ani.
Boupendza a fost internaţional gabonez până în 2023. În perioada 13 septembrie 2024 – 30 ianuarie 2025, el a fost legitimat la FC Rapid. Din ianuarie, gabonezul juca la Zhejiang FC.
Jucătorul a murit căzând de la etajul 11 al clădirii în care locuia.
18 APRILIE - FOSTUL INTERNAŢIONAL CROAT NIKOLA POKRIVAC
Federaţia Croată de Fotbal a anunţat decesul fostului mijlocaş Nikola Pokrivac, la doar 39 de ani. Fostul internaţional (15 selecţii) a murit într-un accident rutier în nordul Croaţiei.
El a jucat pentru AS Monaco în sezonul 2008-2009, având 32 de apariţii (marcând 3 goluri), înainte de a ajunge la RB Salzburg.
Pokrivac a fost nevoit să îşi întrerupă cariera în 2015, la vârsta de 30 de ani, după ce a suferit de limfom Hodgkin, o formă rară de cancer. În ciuda mai multor recidive, el şi-a continuat cariera în diviziile croate de amatori şi era încă membru al Vojnic 95, o echipă din divizia a cincea.
20 APRILIE - HUGO "EL LOCO" GATTI, LEGENDĂ A FOTBALULUI ARGENTINIAN
Hugo Orlando Gatti, supranumit "El Loco", a încetat din viaţă la vârsta de 80 de ani. A fost unul dintre cei mai emblematici portari din istoria fotbalului argentinian şi un idol la Boca Juniors, celebru pentru stilul său nebun, provocator şi inovator, care a lăsat o amprentă atât pe teren, cât şi în inimile fanilor, relatează presa internaţională.
Gatti era spitalizat de două luni la Buenos Aires. Starea sa de sănătate a fostului fotbalist s-a înrăutăţit după un accident domestic în luna februarie, care a dus la o infecţie respiratorie gravă care l-a costat în cele din urmă viaţa.
De-a lungul carierei sale, Gatti a jucat peste 400 de meciuri pentru Boca Juniors şi încă deţine recordul all-time pentru cele mai multe apariţii în Primera División din Argentina, cu 765 de meciuri într-o carieră de 26 de ani, care a început în 1962 şi s-a încheiat în 1988.
A început la Atlanta, apoi a trecut pe la River Plate şi Gimnasia y Esgrima La Plata, înainte de a ajunge la Boca Juniors, unde a devenit o adevărată legendă timp de peste un deceniu. La "Xeneize", a câştigat trei titluri naţionale (două în 1976 şi unul în 1981, în echipă cu Diego Maradona) şi trei trofee internaţionale: Copa Libertadores în 1977 şi 1978 şi Cupa Intercontinentală în 1977.
Născut în Carlos Tejedor, provincia Buenos Aires, în 1944, Gatti a uimit lumea portarilor cu abordarea sa riscantă, cu abilităţile sale cu mingea la picior şi cu obiceiul său de a juca bine în afara careului.
De asemenea, a îmbrăcat tricoul echipei naţionale a Argentinei, având 14 apariţii între 1967 şi 1977. După ce a agăţat mănuşile în cui în 1988, s-a mutat în Spania, unde a devenit un popular expert şi comentator de fotbal, cunoscut pentru opiniile sale directe şi personalitatea sa carismatică.
10 IUNIE - VASILE MĂNĂILĂ, CAMPION AL ROMÂNIEI CU UNIVERSITATEA CRAIOVA ÎN 1991
Fostul jucător, antrenor şi director coordonator al clubului Farul Constanţa, Vasile Mănăilă, campion al României cu Universitatea Craiova în 1991, a încetat din viaţă.
La 12 mai, FC U Craiova 1948 anunţase că Mănăilă este în comă, după ce a suferit un accident vascular cerebral.
Născut la Borduşani (Ialomiţa), la 22 noiembrie 1962, Vasile Mănăilă a început fotbalul la Centrul de Copii şi Juniori al Farului, iar ulterior a îmbrăcat tricoul alb-albastru al ''marinarilor'' în Liga 1 în perioada 1981-1984 şi 1991-1995.
A fost campion al României cu Universitatea Craiova în 1991, iar pentru echipa naţională a României a disputat un meci, în 1991.
Începând cu 2011 a activat ca antrenor sau director coordonator la grupele de copii şi juniori ale Academiei Hagi.
1 IULIE - CAMPIONUL MONDIAL LA BOX ŞI CAMPIONUL LA RALIURI MIHAI LEU
Campionul mondial la box şi campionul la raliuri Mihai Leu a murit la vârsta de 56 de ani. El era internat în stare gravă, la terapie intensivă, la Spitalul Fundeni, din 21 iunie.
În 2014, Leu a aflat că are cancer la colon. Sportivul a petrecut atunci două luni în spital şi a fost operat de două ori.
Mihai Leu era campion absolut la raliuri şi deţinea trei titluri naţionale la Viteză în Coastă.
El era campion mondial la box, versiunea WBO, în 1997.
3 IULIE - DIOGO JOTA, ACCIDENT TRAGIC
Diogo Jota, fotbalistul portughez în vârstă de 28 de ani al echipei Liverpool, a murit într-un accident rutier în provincia spaniolă Zamora.
Jota tocmai se căsătorise cu logodnica sa, Rute Cardoso. Nunta a avut loc la 22 iunie.
Diogo Jota a ajuns la Liverpool în 2020, de la Wolverhampton, pentru o sumă de 44,7 milioane de euro. De atunci, el a jucat 182 de meciuri pentru Reds, marcând 65 de goluri şi oferind 26 de pase decisive. În acest timp, el a câştigat trei titluri cu Reds: campionatul Angliei (2024-25), Cupa Angliei (2021-22) şi Cupa Ligii (2021-22).
14 IULIE - FAUJA SINGH, CEL MAI VÂRSTNIC MARATONIST DIN LUME
Era considerat cel mai vârstnic alergător de maraton de pe planetă. Indianul Fauja Singh a murit la vârsta de 114 ani, lovit de o maşină.
Fauja Singh nu a fost niciodată în măsură să prezinte un certificat de naştere, dar familia sa asigură că s-a născut la 1 aprilie 1911, când India făcea încă parte din Imperiul Britanic. A făcut senzaţie când s-a apucat de maraton la vârsta de 89 de ani, inspirat de emisiunile televizate.
Celebru în întreaga lume, „bărbosul cu turban” a purtat flacăra olimpică în 2004 şi 2012.
Atletul indian a alergat ultima dată distanţa de 42,195 km în 2013, în Hong Kong, când avea 101 ani. Cu toate acestea, Cartea Recordurilor Guinness nu i-a putut acorda titlul oficial de cel mai vârstnic alergător de maraton din lume din cauza lipsei documentelor care să ateste vârsta sa. Legenda spune că îşi trăgea energia şi vitalitatea din plimbările zilnice prin zona rurală din India şi din consumul regulat de „laddu”, un produs local de patiserie, şi de lapte bătut.
17 IULIE - FELIX BAUMGARTNER, OMUL CARE A SFIDAT GRAVITAŢIA
Austriacul Felix Baumgartner, partenerul de viaţă al vedetei TV Mihaela Rădulescu, a murit la vârsta de 56 de ani, într-un accident de parapantă în Porto Sant'Elpidio, pe coasta Adriatică.
Baumgartner era partenerul Mihaelei Rădulescu din 2014.
Celebru pentru saltul său din stratosferă
Baumgartner a devenit celebru în toamna anului 2012 datorită saltului său din stratosferă, de la o înălţime de peste 36 de kilometri, în SUA.
A sărit de pe statuia lui Hristos din Rio, a zburat cu aripi din carbon peste Canalul Mânecii şi a sărit din stratosferă pe Pământ în 2012: Felix Baumgartner a provocat multă agitaţie pe parcursul vieţii sale, atât prin acţiunile sale, cât şi prin declaraţiile controversate. Baumgartner, născut la 20 aprilie 1969 în Salzburg, visa să zboare încă din copilărie.
Austriacul a efectuat primul său salt cu paraşuta în 1996, de pe podul New River Gorge din Virginia de Vest. Din 1997 a fost base jumper profesionist şi a fost sponsorizat de producătorul Red Bull din Salzburg. Marca sa înregistrată, logo-ul cu flacăra şi numărul 502, a fost creată prin înregistrarea la American B.A.S.E. Association în 1998, unde a primit numărul 502. Aici este înregistrat fiecare săritor care a sărit de pe toate cele patru tipuri de obiecte B.A.S.E., adică Building (clădiri), Antenna (antene), Span (poduri) şi Earth (stânci).
Cele mai mari proiecte ale sale au fost săritura din cea mai înaltă clădire de la acea vreme, „Petronas Towers” din Kuala Lumpur, Malaezia, în 1999, iar în acelaşi an Baumgartner a sărit de pe statuia lui Hristos din Rio de Janeiro, Brazilia.
Patru ani mai târziu, a zburat în cădere liberă cu o aripă din carbon special construită pentru acest scop, din Anglia peste Canalul Mânecii până în Franţa.
Cu toate acestea, cel mai spectaculos proiect al său a fost săritura din stratosferă pe Pământ, pentru a deveni primul om care a depăşit bariera sunetului în cădere liberă de la o înălţime de peste 36 de kilometri, aşa cum a anunţat la începutul anului 2010. Proiectul a avut parte de suişuri şi coborâşuri, iar în octombrie 2010 a trebuit să fie suspendat din cauza unui litigiu în instanţă. „Când lucrezi atât de mult timp la un proiect, uneori îţi pierzi credinţa că va deveni realitate. Ai parte de multe eşecuri, intri într-o şedinţă cu trei probleme şi ieşi cu cinci”, a declarat Baumgartner în 2014.
În toamna anului 2012, după două salturi de testare reuşite, echipa din jurul său s-a pregătit pentru saltul final în deşertul din New Mexico. Pe 14 octombrie 2012, condiţiile meteorologice din Roswell au fost favorabile şi Baumgartner a fost transportat într-o capsulă, de un balon cu heliu, la o altitudine de aproape 39 de kilometri. Cu cuvintele „Acum vin acasă”, s-a aruncat în gol, în aplauzele furtunoase ale echipei sale şi ale rudelor sale. După o rotire iniţială, Baumgartner s-a stabilizat şi a aterizat în siguranţă în deşert. „Uneori trebuie să urci foarte sus pentru a vedea cât de mic eşti de fapt”, a spus el.
Trei recorduri mondiale recunoscute
Federaţia Aeronautică Internaţională (FAI), care se ocupă la nivel mondial de înregistrarea datelor privind recordurile în aviaţie, a recunoscut trei recorduri mondiale pentru acest salt. Baumgartner a atins viteza maximă de Mach 1,25, adică exact 1.357,6 kilometri pe oră, cea mai mare înălţime de salt, de 38.969,40 metri, şi cea mai lungă cădere liberă, de 36.402,6 metri.
După proiectul Stratos, Baumgartner a anunţat că se retrage din sportul profesionist şi că îşi va construi o nouă carieră ca pilot de elicopter de salvare. „Cred că am realizat tot ce se putea realiza în ceea ce priveşte săriturile cu paraşuta. Am ajuns la un moment dat în care mi-am dat seama că nu mai pot face decât să mă repet.”
24 IULIE - LEGENDA WRESTLINGULUI HULK HOGAN
Legenda wrestlingului Hulk Hogan a murit la vârsta de 71 de ani.
Gigantul cu părul blond decolorat şi pielea bronzată a devenit imaginea wrestlingului profesionist în anii 1980, contribuind la transformarea luptelor simulate dintr-un spectacol de prost gust într-un divertisment pentru întreaga familie, în valoare de miliarde de dolari.
Hogan şi-a transformat faima din wrestling într-o carieră mai puţin reuşită la Hollywood, jucând în filme precum „Rocky III” şi „Santa With Muscles”, dar a continuat să se întoarcă în ring atâta timp cât i-a permis corpul.
28 IULIE - LAURA DAHLMEIER A MURIT PE MUNTE ÎN PAKISTAN
Fosta campioană olimpică germană la biatlon, Laura Dahlmeier, a fost declarată decedată, la două zile după ce a fost prinsă într-o avalanşă de pietre în munţii din nordul Pakistanului.
Femeia în vârstă de 31 de ani a fost surprinsă de o avalanşă de pietre la o altitudine de aproximativ 5.700 de metri în timp ce urca pe vârful Laila, înalt de 6.069 de metri.
Cu două medalii de aur olimpice la Jocurile Olimpice de iarnă din 2018 de la PyeongChang, Coreea de Sud, şi un total de şapte titluri mondiale, Dahlmeier a fost una dintre cele mai de succes biatloniste germane ale acestui secol.
A fost desemnată sportiva germană a anului 2017, dar şi-a încheiat surprinzător cariera în mai 2019, la doar 25 de ani, pentru a deveni instructoare de alpinism şi schi în oraşul natal, Garmisch-Partenkirchen, din Alpii Bavarezi.
Dahlmeier a participat la mai multe expediţii alpine dificile, printre care ascensiunea vârfului Korzhenevskaya, de 7.100 de metri, din Tadjikistan, în 2023, şi ascensiunea vârfului Ama Dablam, de 6.800 de metri, din Nepal, în 2024, într-un timp record pentru femei.
31 IULIE - FOSTA MARE CANOTOARE MARLENA ZAGONI
Federaţia Română de Canotaj a anunţat, joi, trecerea în nefiinţă a Marlenei Zagoni, fostă mare sportivă, medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de la Moscova 1980 în proba de 8+1, antrenoare la CSS 3 Steaua, la lotul de juniori şi ulterior la lotul olimpic feminin. Zagoni avea 74 de ani.
Marlena Zagoni (Predescu înainte de căsătorie) a fost componentă a loturilor feminine de canotaj ale României peste opt ani. A participat la două ediţii ale JO şi cinci ale CM şi la numeroase regate internaţionale. A activat ca sportivă la cluburile bucureştene Nautic Universitar, Dinamo şi Steaua.
Din 1998 a activat ca profesor – antrenor de canotaj la CSS nr. 3 Steaua Bucureşti dedicându-se cu prioritate activităţilor de selecţie, pregătire şi promovare a tinerilor de perspectivă.
A primit titlurile de Maestru al Sportului, Maestru Emerit al Sportului şi Antrenor Emerit. I-a fost conferit Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a.
5 AUGUST - JORGE COSTA, FOST ANTRENOR AL ECHIPELOR CFR CLUJ ŞI GAZ METAN MEDIAŞ
Fostul internaţional portughez Jorge Costa, fost antrenor al echipelor CFR Cluj şi Gaz Metan Mediaş, a murit la doar 53 de ani.
Directorul de fotbal al FC Porto a murit la spitalul São João din Invicta, în urma unor complicaţii cardiace grave.
Jorge Costa şi-a început cariera fotbalistică la FC Foz, la vârsta de 14 ani, iar în anul următor s-a transferat la FC Porto, clubul avea să-şi lase amprenta ca unul dintre cei mai mari reprezentanţi ai săi.
Ca profesionist, el a îmbrăcat tricoul FC Porto timp de 13 sezoane, între 1992 şi 2005 (cu o jumătate de sezon la Charlton, între ianuarie şi iunie 2002). Palmaresul său este incredibil: 1 Liga Campionilor,
1 Cupa UEFA/Liga Europa, 1 Cupa Intercontinentală, 1 Cupa Mondială Under-20, 8 x campion portughez, 5 x Cupa Portugaliei, 5 x Supercupa Cândido de Oliveira.
A jucat 383 de meciuri pentru FC Porto, marcând 25 de goluri.
A avut 50 de apariţii internaţionale pentru echipa naţională, marcând două goluri.
După ce şi-a încheiat cariera de fotbalist cu Standard Liège din Belgia în 2006, a început imediat să antreneze la SC Braga, pe care a condus-o între 2006 şi 2008, urmată de Académica (2010/11), CFR Cluj, România (2011/12), Anorthosis şi AEL Limassol, Cipru (2012-2014), Paços de Ferreira (2013/14), echipa naţională a Gabonului (2014 la 2016), Sfaxien, Tunisia (2016/17), Arouca (2017), Tours, Franţa (2018), Mumbai City, India (2018 la 2020), Gaz Metan, România (2020), Farense (2021), Sfaxien Tunisia (2021/22), Académico Viseu (2022/23) şi Aves SAD (2023/24).
A revenit la FC Porto sub conducerea lui Andre Villas Boas şi era director al clubului alb-albastru din 2024.
14 SEPTEMBRIE - FOSTUL CAMPION MONDIAL LA BOX RICKY HATTON
Fostul campion mondial la box Ricky Hatton a murit la vârsta de 46 de ani. Hatton, cunoscut pe tot parcursul carierei sale sub numele de Hitman, a fost unul dintre cei mai cunoscuţi boxeri britanici ai generaţiei sale şi a câştigat mai multe titluri mondiale.
S-a retras în 2012 şi a continuat să vorbească deschis despre lupta sa cu depresia şi alcoolul.
În iulie anul acesta, el a declarat că va reveni în ring pentru un meci în decembrie, în Dubai, la 13 ani de la ultimul său meci profesionist. Boxerul din Manchester urma să lupte cu Eisa Al Dah la 2 decembrie.
18 SEPTEMBRIE – DOLIU DUPĂ MOARTEA LUI FLORIN MARIN
Fostul jucător şi antrenor Florin Marin s-a stins din viaţă la vârsta de 72 de ani.
Născut la data de 19 mai 1953 în Bucureşti, Florin Marin a jucat ca fundaş central, evoluând pentru echipe precum Rapid Bucureşti, Steaua Bucureşti, FC Argeş, Gloria Buzău şi Inter Sibiu. În primul eşalon a acumulat peste 280 de meciuri în campionat, fiind de asemenea component al echipei naţionalei U21.
Ca antrenor, a condus numeroase cluburi din Liga 1 şi Liga 1, a fost antrenor principal la echipa naţională Under 21 şi antrenor secund la prima reprezentativă.
22 SEPTEMBRIE - NIKOLA PILIC, MENTORUL LUI NOVAK DJOKOVICI
Nikola Pilic, legenda tenisului croat şi mentorul lui Novak Djokovici, a murit la vârsta de 87 de ani.
Finalist la Roland-Garros şi de cinci ori câştigător al Cupei Davis în calitate de căpitan, Pilic a murit în oraşul Opatija, din vestul Croaţiei.
Nikola Pilic şi-a început cariera în 1953 la Split şi, patru ani mai târziu, era deja reprezentantul echipei juniorilor din Iugoslavia. A câştigat de cinci ori campionatul Iugoslaviei la simplu (1962, 1963, 1964, 1966 şi 1967) şi de şapte ori la dublu.
Cea mai mare realizare a carierei sale de jucător rămâne parcursul său la Roland-Garros în 1973, unde a ajuns în finală, fiind învins categoric în trei seturi de românul Ilie Năstase. De asemenea, a câştigat US Open la dublu alături de francezul Pierre Barthès în 1970.
După ce s-a retras de pe terenuri, Nikola Pilic a avut o carieră de succes ca antrenor, lucrând cu mari nume din tenisul mondial, precum Goran Ivanisevic, Michael Stich şi Boris Becker.
El a avut, de asemenea, o influenţă majoră asupra lui Novak Djokovic, care l-a numit „părintele tenisului”. În 1999, prima antrenoare a lui Djokovici, Jelena Gencic, l-a trimis pe protejatul său să se antreneze la academia lui Pilic, din München.
Nikola +Niki+ Pilic va rămâne în memoria colectivă ca fiind singurul căpitan care a condus trei naţiuni diferite la titlul Cupei Davis. De trei ori cu Germania (1988, 1989 şi 1993), o dată cu Croaţia (2005) şi o dată cu Serbia (la Belgrad în 2010 împotriva Franţei).
11 OCTOMBRIE - FLAVIUS DOMIDE, LEGENDĂ A CLUBULUI UTA ARAD ŞI A FOTBALULUI ROMÂNESC
Fostul jucător de fotbal Flavius Domide s-a stins din viaţă la 79 de ani.
Flavius Domide s-a născut la Arad pe 7 mai 1946 şi a devenit ”pitic” al UTA-ei pe când avea 11 ani. Crescut la juniori de Coco Dumitrescu, a fost rapid remarcat de Cibi Braun, antrenorul primei echipe la acea vreme. Odată pătruns în circuit, în timpul sezonului 1965-1966, avea să rămână piesă fixă în ofensivă şi favorit al tribunei până în anul 1979.
A fost şi om de echipă naţională, parte inclusiv din trupa calificată la Campionatul Mondial din Mexic 1970.
După retragerea de pe gazon, a ocupat banca tehnică, mai întâi la Centrul de Copii şi Juniori al UTA-ei, apoi secund şi principal al primei echipe. De numele lui se leagă revenirea UTA-ei pe prima scenă în anul 1993. Câţiva ani mai târziu, a acceptat poziţia de preşedinte, într-un moment greu de tot, pe când existenţa clubului era tot mai îngreunată de vremuri.
I-a rămas fidel UTA-ei pentru totdeauna, iar farmecul întâlnirilor de ”old-boys”, cu fotbalişti sau antrenori de odinioară, l-a sporit de fiecare dată prin eleganţa-i cunoscută.
14 OCTOMBRIE - LEGENDA GIMNASTICII ALEKSANDR DITEATIN
Rusul Aleksandr Diteatin, primul gimnast care a obţinut nota maximă 10 la Jocurile Olimpice şi singurul care a câştigat opt medalii la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice, a încetat din viaţă la vârsta de 68 de ani.
Diteatin a reuşit ambele performanţe la Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova. În faţa unui public entuziasmat, Diteatin a câştigat medalia de aur la individual compus şi a ajutat echipa masculină sovietică să pună capăt dominaţiei de 20 de ani a echipei japoneze. În finalele la aparate, a câştigat a treia medalie de aur la inele şi argint la toate celelalte probe, cu excepţia exerciţiilor la sol, unde a obţinut bronzul.
Cele opt medalii câştigate la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice au stabilit un record olimpic care încă se menţine şi care a fost egalat doar de înotătorul Michael Phelps (SUA). Nota perfectă de 10 a obţinut-o la sărituri şi l-a ajutat pe campionul mondial să-i depăşească pe colegul său Nikolai Andrianov (URSS) şi pe Stoyan Deltchev (BUL) în clasamentul general.
Născut la 7 august 1957, Diteatin a fost un copil minune care a concurat la Campionatele URSS la vârsta de 15 ani. Deşi a fost surprins de creşterea de 12 cm într-un singur an în timpul adolescenţei, s-a adaptat la înălţimea sa şi a învăţat să-şi execute exerciţiile cu eleganţa care îl caracteriza.
Deşi uneori a fost în umbra legendarului său coleg de echipă Nikolai Andrianov, Diteatin a fost cel mai mare gimnast la masculin de la sfârşitul anilor 1970 şi începutul anilor 1980. A câştigat două medalii de argint la prima sa participare la Jocurile Olimpice de la Moscova în 1976, unde a ratat podiumul la individual compus cu doar 0,05 puncte.
Fără să se lase descurajat, a câştigat titlul mondial la individual compus în 1979, precum şi medalii de aur la sărituri, inele şi cu echipa. Şi-a încheiat cariera cu încă trei medalii de aur la Campionatele Mondiale din 1981 de la Moscova, obţinând în total 10 medalii olimpice şi 12 medalii mondiale.
În ultimii ani, a lucrat ca antrenor şi profesor în oraşul său natal, Sankt Petersburg.
30 OCTOMBRIE – CHARLES COSTE, CEL CARE ERA CEL MAI ÎN VÂRSTĂ CAMPION OLIMPIC DIN LUME
Fostul ciclist francez Charles Coste, care a fost cel mai în vârstă campion olimpic în viaţă, a încetat din viaţă la vârsta de 101 ani,
Coste a câştigat medalia de aur la Jocurile Olimpice din 1948 în proba de urmărire pe pistă, alături de Pierre Adam, Serge Blusson şi Fernand Decanali.
El a fost cel mai în vârstă medaliat cu aur olimpic din lume, după moartea gimnastei maghiare Agnes Keleti, la vârsta de 103 ani, în 2 ianuarie.
Coste a fost unul dintre purtătorii torţei în timpul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris, din 2024.
Palmaresul său include şi Grand Prix des Nations din 1949, o cursă contra cronometru de 140 km în care l-a învins pe italianul Fausto Coppi, campion al Turului Franţei şi al Giro d'Italia.
3 NOIEMBRIE - CONSTANTIN ZAMFIR, FOST MARE ATACANT AL STELEI
Constantin Zamfir, fostul mare atacant al Stelei în perioada 1975-1980, a încetat din viaţă la vârsta de 74 de ani.
Născut în data de 15 mai 1951 la Godeasca (Giurgiu), Zamfir a evoluat 12 meciuri pentru echipa naţională, pentru care a marcat un gol.
5 NOIEMBRIE – “LORDUL FOTBALULUI” EMERIC IENEI
Fostul tehnician Emeric Ienei, care în 1986 a adus Cupa Campionilor Europeni la Bucureşti câştigând trofeul cu Steaua, a încetat din viaţă la 88 de ani.
Ienei a fost antrenorul legendar al Stelei, cel care a condus echipa la câştigarea Cupei Campionilor Europeni în 1986.
Emeric Ienei s-a născut la 22 martie 1937, la Agrişu Mic, în judeţul Arad.
Deşi şi-a dorit să devină avocat, el a ajuns fotbalist şi ca jucător a activat la echipele UTA Arad, Steaua Bucureşti şi Kayserispor. A câştigat de trei ori titlul de şi de patru ori Cupa României, toate cu Steaua Bucureşti.
Ca antrenor, Ienei a activat la Steaua Bucureşti, Crişul Oradea, Chindia Târgovişte, Videoton, Panionios şi Universitatea Craiova şi a fost selecţioner al echipelor naţionale ale României şi Ungariei.
Cea mai mare performanţă din cariera sa de tehnician a fost câştigarea Cupei Campionilor Europeni cu Steaua, în 1986. Tot cu Steaua a câştigat cinci titluri şi trei Cupe ale României.
La 9 martie 2017, Emeric Ienei a fost decorat prin decret prezidenţial de Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler. El a primit şi Ordinul Meritul Sportiv acordat în 2008 de preşedintele Traian Băsescu.
8 DECEMBRIE - IOAN SDROBIŞ, CEL CARE L-A LANSAT ÎN FOTBALUL MARE PE CRISTIAN CHIVU
A încetat din viaţă antrenorul Ioan Sdrobiş, cel care s-a ocupat de pregătirea formaţiei Farul în perioada august 2010-ianuarie 2011.
Cel cunoscut sub numele de „Părintele” s-a născut a 9 martie 1946 şi era cunoscut pentru promovarea tinerilor jucători în echipele pe care le antrena.
El a pregătit echipe precum Oţelul Galaţi, Selena Bacău, Universitatea Cluj, Ceahlăul Piatra Neamţ, CSM Reşiţa, Jiul Petroşani, Farul sau FC Vaslui.
De asemenea, Ioan Sdrobiş era cunoscut şi pentru faptul că l-a lansat în fotbalul mare pe Cristian Chivu, la CSM Reşiţa, la doar 16 ani.
18 DECEMBRIE - FOSTUL SELECŢIONER AL NORVEGIEI ŞI DANEMARCEI, AGE HAREIDE
Fostul antrenor şi fundaş norvegian Age Hareide a încetat din viaţă la vârsta de 72 de ani. În noiembrie se anunţase că fostul selecţioner al Norvegiei şi Danemarcei a fost diagnosticat cu cancer la creier.
Hareide a fost antrenorul Danemarcei între 2016 şi 2020, conducând echipa până în optimile de finală ale Cupei Mondiale din 2018. În 2017, în preliminariile CM, Danemarca a înfruntat România (0-0).
A antrenat Norvegia între 2003 şi 2008 şi a cunoscut succesul la nivel de club cu Brondby din Danemarca, Malmo şi Helsingborgs din Suedia, precum şi Rosenborg din Norvegia, câştigând trofee în toate cele trei ţări.
Ultimul său angajament a fost ca antrenor al Islandei, înainte de a se retrage în noiembrie anul trecut.
Ca jucător, a evoluat la Molde, Manchester City şi Norwich City şi a fost selecţionat de 50 de ori între 1976 şi 1986.
18 DECEMBRIE - PILOTUL NASCAR GREG BIFFLE ŞI ÎNTREAGA SA FAMILIE AU MURIT ÎNTR-UN ACCIDENT AVIATIC
Pilotul Nascar Greg Biffle, în vârstă de 55 de ani, şi-a pierdut viaţa într-un accident aviatic la Statesville, în Carolina de Nord. Partenera sa Cristina Grossu şi cei doi copii ai săi se aflau, de asemenea, în avion şi au murit şi ei în acest accident. Toate cele şapte persoane care erau la bord au decedat.
Greg Biffle era cunoscut ca unul dintre cei mai străluciţi piloţi din Nascar.
Supranumit „The Biff”, el nu a câştigat niciodată titlul de campion în Nascar în timpul carierei sale în categoria regină între 2003 şi 2016. Dar a terminat pe locul al doilea în 2005 şi de şase ori în Top 10. Greg Biffle a obţinut 19 victorii după ce a participat la peste 500 de curse.
În 2023, la un an după o scurtă revenire (cinci curse), el se număra printre cei mai importanţi 75 de piloţi din Nascar.
22 DECEMBRIE – BIATLONISTUL NORVEGIAN SIVERT GUTTORM BAKKEN
Federaţia Norvegiană de Biatlon a anunţat moartea subită a biatlonistului Sivert Guttorm Bakken, la vârsta de 27 de ani.
Biatlonistul a fost găsit mort în camera sa de hotel, situată în Passo Lavazè, din Italia.
Originar din Lillehammer, Bakken a avut un sezon 2021-2022 strălucit, câştigând Globul de Cristal, apoi a suferit o lungă absenţă din cauza miocarditei înainte de a reveni la forma maximă în această iarnă, cu doar câteva săptămâni înainte de Jocurile Olimpice.
26 DECEMBRIE - JEAN-LOUIS GASSET, FIGURĂ EMBLEMATICĂ A FOTBALULUI FRANCEZ
Personalitate marcantă a fotbalului francez, antrenor secund al lui Laurent Blanc mulţi ani, Jean-Louis Gasset a încetat din viaţă la 26 decembrie. El avea 72 de ani.
Fost mijlocaş care şi-a petrecut aproape întreaga carieră la Montpellier, a devenit apoi antrenor, alternând la începutul carierei între rolul de secund, alături de Luis Fernandez, şi cel de antrenor principal.
Personalitate marcantă a fotbalului francez, el a petrecut mulţi ani alături de Laurent Blanc (2007-2016), pe care îl cunoştea din perioada în care amândoi erau jucători la Montpellier. Începută la Bordeaux, colaborarea lor a fost marcată mai întâi de un titlu de campion al Franţei în 2009, an în care Girondins a câştigat şi Cupa Ligii şi Trofeul Campionilor.
Indispensabil alături de Blanc, l-a urmat pe fostul fundaş al Bleus la echipa Franţei, apoi la PSG, unde şi-a îmbogăţit considerabil palmaresul, câştigând 3 campionate franceze, 3 Cupe ale Ligii, 2 Cupe ale Franţei şi 3 Trofee ale Campionilor suplimentare.
Colaborarea lor s-a încheiat în iunie 2016, când PSG i-a concediat pe cei doi.
În ianuarie 2017, Gasset s-a separat de colegul său pentru a reveni pe banca tehnică, la Montpellier, în calitate de antrenor principal. După o jumătate de sezon la MHSC, timp în care a salvat clubul de la retrogradare, a rămas doi ani la Saint-Étienne, apoi s-a orientat către un post de selecţioner la Coasta de Fildeş în 2022.
La conducerea "Elefanţilor" timp de doi ani, a trăit un final de aventură singular, părăsind postul după o fază a grupelor ratată la CAN disputată în Coasta de Fildeş în 2024. Înlocuit de secundul său, Émerse Faé, el urma să trăiască de la distanţă incredibila victorie a unei echipe pe care o lăsase pe locul trei în grupa sa şi care se calificase cu greu în optimile de finală.
O lună mai târziu, a fost chemat de OM pentru a termina sezonul, care s-a încheiat în cele din urmă pe un dezamăgitor loc 8. Deşi îşi anunţase retragerea la sfârşitul aventurii sale la Marsilia, a părăsit în cele din urmă clubul pentru a prelua conducerea echipei Montpellier în cursul sezonului trecut şi a încerca să salveze clubul. După 21 de meciuri pe bancă, a părăsit clubul din Hérault de comun acord, fără a putea împiedica retrogradarea MHSC în Ligue 2.
